Alegerile

Începând din anul 1949, cetăţenii Republicii Federale Germania au dreptul să aleagă deputaţii din Bundestag pe o perioadă de 4 ani, prin vot universal, direct, liber exprimat, egal şi secret. Acest lucru este prevăzut la art. 39 din Constituţia Republicii Federale Germania.

Aceasta prevede că deputaţii aleşi „sunt reprezentanţi ai întregului popor, că nu sunt obligaţi să respecte ordine sau dispoziţii date de terţi, acţionând exclusiv conform propriei conştiinţe“.

Cetăţenii germani care, în ziua alegerilor au împlinit vârsta de 18 ani, au dreptul să voteze şi să fie votaţi la alegerile parlamentare.  

Primul Bundestag din istoria RFG s-a constituit la Bonn, pe data de 7 septembrie 1949. 
Începând cu alegerile organizate pentru cel de al II-lea Bundestag, din anul 1953, cetăţenii au dreptul la două voturi la alegerile parlamentare. Votul primar se acordă direct candidatului preferat din circumscripţia electorală a alegătorului. În Germania există 299 de circumscripţii electorale, cu o populaţie medie de cca. 250.000 de locuitori. Votul secundar se acordă partidului preferat de alegător.

Ordinea candidaţilor de pe lista electorală se stabileşte în prealabil la congresul partidului respectiv. La retragerea unui deputat din parlament, locul acestuia va fi luat de următorul candidat de pe lista electorală a partidului din acel land, neaflat încă în parlament. Dacă pe lista electorală de land n-a mai rămas niciun candidat, locul deputatului retras rămâne vacant.

Bundestag-ul este alcătuit din 630 de deputaţi. Repartizarea procentuală a locurilor din parlament depinde exclusiv de numărul de voturi secundare obţinute. Pentru aceasta se calculează întâi numărul total de locuri la care are dreptul fiecare partid. Acestea se împart apoi pe listele electorale de land ale fiecărui partid. În vederea repartizării locurilor, se întocmeşte o listă cu candidaţii care au primit în propria circumscripţie electorală cele mai multe voturi primare de pe buletinul de vot, urmaţi apoi, în ordine descrescătoare, de ceilalţi candidaţi de pe lista de land. În acest mod se repartizează numărul de locuri pe candidaţii electorali cu numărul cel mai mare de voturi din fiecare circumscripţie.

Dacă numărul de câştigători ai circumscripţiilor electorale depăşeşte numărul de locuri - numărul nefiind astfel acoperit de rezultatul de la voturile secundare - candidaţii din circumscripţia respectivă care au obţinut cele mai puţine voturi nu vor primi niciun loc (grad de acoperire voturi secundare). Dacă un partid are într-un anumit land mai multe locuri decât numărul de câştigători ai circumscripţiilor electorale, locurile rămase sunt atribuite candidaților de pe listă.

Pentru a putea fi reprezentate în Bundestag, partidele politice trebuie să depăşească în principiu pragul electoral de 5% din voturile secundare exprimate de alegători. Dacă un anumit partid nu reuşeşte să treacă de pragul de 5 % din totalul voturilor secundare, acesta poate totuşi intra în Bundestag în baza voturilor secundare, cu condiţia să câştige un mandat direct în cel puţin trei circumscripţii electorale (condiţia mandatelor de bază).

Modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Bundestag este prevăzut în Regulamentul electoral federal. Valabilitatea scrutinului electoral este examinată de Bundestag în baza Legii privind validarea alegerilor (Wahlprüfungsgesetz).